marți, 15 decembrie 2009

Durerea...

... de o masea iti aminteste mereu ca esti viu , ca acea masea intr-o buna zi indiferent cat de insistent ai fi in a`ti vizita sau nu doctorul stomatolog ... o sa te lase de tot si o sa trebuiasca sa scapi de ea.Dar ce insemna o masea atata timp cat pe ea au fost masticate ... zeci (sute) de kg de carne , sute de kg de vegetale(fructe si legume) , unii dintre noi am spart si bomboane, poate nuci ... Se uzeaza o balamala de fier la usa unui grajdi in 10-15-20 ani ... nu o banala masea. Ce reprezentam noi si viata noastra la etatea Pamantului si a Lui D-zeu ? "Musti de`o zi pe`o lume mica de se masura cu cotul" !!!

Nu e decat 2.a.m si fara grija nu ma chinuie nici o durere subita de masea de minte ... ma doare doar sufletul. Privesc in urma si`mi caut "nod in papura". As vrea "sa`mi scoata cineva ochii" si sa`mi arete unde am gresit defapt... Exact acum o saptamana am suferit un cumplit ( cat de cumplit??) accident in care mi`am pierdut o parte a corpului, infima ce e drept dar e lipsa(os , tendon muschi , piele - toate la un loc).Nu radeti ca nu mi-am pierdut capul dupa vreo dama desueta asemna mie ...la modul cel mai serios cu putinta. Am fost intrebat de cateva zeci de X in urmatoarele 72 ore dupa accident daca ma doare , timp in care am meditat profund la cat insemna acea parte acorpului in economia zilelor care mi-au mai ramas de trait , savurand durerea, incercand la maxim sa`mi stavilesc agitatia fizica... UN NIMIC. Mare si multa mi`ar fi durerea sufleteasca intr-o buna zi fiind intrebat de o cunostinta "Ce drac` ai patit unde naiba ti`e..." Un dejavu ! Se pare ca lipsa acelei parti de corp nu e decat un handicap mental peste care invat sa trec asemnea unui pusti de 6 care invata sa merga pe bicicleta ... si am marele noroc de a ma fi sprijinit 10 secunde in carja filozofiei mele macabre ... " la dracu oricum or sa poata inchide capacu la coparseu cu sau fara bucata aia din mine "(vezi postu anterior) Ce ar fi viata daca nu am avea si dureri ... ?

Un comentariu:

  1. Sa-ti spun o poveste adevarata.Era candva o fata,ce s-a nascut cu picioarele "ciudate",pentru a tine talpa drept,genunchii veneau intr-o parte.A fost dusa la raze,dar datorita sistemului,a vremii,a oamenilor...nu se stie exact a cui, a fost radiata.Parintii au decis atunci,ca razele sa fie intrerupte.Fata a crescut,nu are nimic anormal fata de altii(oricum normalul il percepe fiecare cum doreste),doar ca de la glezne si pentru ca e slaba se vede un pic ca picioarele ei sunt altfel.Intr-o zi,pe cand era in liceu,imbracata intr-o fusta lunga,un grup de fete,mai mari si mai "destepte" radeau in spatele ei pe teama picioarelor si a si a kg ei, fata s-a intrors si a zis asa"sa nu razi niciodata de defectul unei persoane".Fata nu are complexe,nici nu a avut vreodata,fata poarta chiar si fuste mini si n-o intereseaza parerea altora,fata incearca sa se simta bine in lumea asta,fara a supara pe altii.Au trecut 17 ani de atunci,de la discutia asta,fata-fizic e ca atunci,doar cu niste riduri in plus si atat,dar una dintre "destepte",acum foloseste un baston,pentru a merge si-ntr-o zi mi-a zis "sa nu razi niciodata de defectul unui om",da,pentru ca fata aceea eram eu.Imi pare rau pentru ea si sper ca urmatoarea data sa o vad zambind si fara baston.

    RăspundețiȘtergere